Istoria oraşului

Localitatea Negreşti situată în bazinul superior al râului Bârlad pe partea stângă, la o răscruce de drumuri din nordul Podişului Central Moldovenesc la distanţa aproximativ egală între Municipiile Roman şi Iaşi — 50 km — şi la 35 km de Municipiul Vaslui, a fost cercetată arheologic într-o campanie din 1954—1955, ulterior cercetători ai Muzeului Judeţean Vaslui au efectuat săpături arheologice care dovedesc vechimea popularii acestor meleaguri de peste 2000 ani. Menţionat relativ târziu (1590—1591) celelalte sate din zonă sunt menţionate mai devreme, Negreşti-ul este o aşezare arha­ică vechimea sa putând fi demonstrată cu argumentele arheologiei toponi­miei şi în lipsa documentelor istorice, cu ajutorul spiţelor de neam pentru veacurile XV şi XVI.

Prima menţiune documentară (1590—1591) nu oferă nici un indiciu asupra vechimii, dar toponimul Negreşti trimite la un Negre pe care îl vom identifica printre marii boieri din veacurile XIV—XV, la capătul unei recon­stituiri genealogice care înrudeşte în sens cronologic şi invers, familiile Huhulea, Sturza, a lui Toader logofăt, Tăutu, logofătul şi a lui Negrea, vor­nicul lui Alexandru Cel Bun.

Moşia Negreşti se va transmite prin moşteniri şi unele părţi prin vân­zări în familiile Sturza, Paladi, Hrisoverghi, Roset, Mavrocordat şi Suţu.

Partea de .jos a moşiei devine răzăşească în secolul al XVI-lea prin de­căderea unor urmaşi ai boierilor iar partea de sus rămâne boierească şi se va transmite în familiile mai sus menţionate.

în anul 1790 este menţionat cu activitate comercială iar în 1820 este menţionat cu dughene, aceasta datorită unei populaţii evreieşti numeroasă începând cu anul 1800.

în 1845 este menţionat prin Hrisov domnesc cu târg.

în anul 1894 este mistuit de un incendiu şi reconstruit în mare parte, structura stradală fiind cea de după incendiu.

Localitatea de reşedinţă se numeşte Negreşti, iar prima menţiune documentară apare în sec. XV.